DRAGOBETELE – SA NE BUCURAM DE AUTENTICITATE!
23.02.2016

Dragobetele are radacini foarte vechi, si este o sarbatoare autohtona, fiind prilejuita inca de pe timpul stramosilor daci, informatie regasita in “Traditii și obiceiuri romanesti”, editura Flacara.

Pentru daci, Dragobetele desemna o divinitate asemenea lui Cupidon al romanilor și lui Eros, al grecilor. Dragobetele mai este numit și Navalnicul sau Logodnicul Pasarilor, un fecior chipes si puternic care aduce iubirea in casele și in sufletele romanilor.

p1Oamenii de la tara isi amintesc cu drag si nostalgie de obiceiul de demult al fetelor și baietilor care, in ziua de Dragobete, imbracau haine de sarbatoare și porneau cantand spre padure pentru a culege ghiocei, viorele, tamaioasa, pe care le asezau la icoane și le foloseau in diverse descantece si farmece care invocau dragostea.

Spre ora pranzului, tinerele fete porneau gonind spre sat, fuga fiecareia atragand dupa sine baiatul care o placea. Dupa ce isi prindea aleasa, baiatul ii “fura” o sarutare in vazul lumii, acest sarut simbolizand de fapt legamantul lor de dragoste. De aici provine și celebra zicala:

 

„Dragobetele saruta fetele!”p2

Fiecare tanar se ingrijea ca ziua de Dragobete sa nu il prinda singur, fara pereche, ceea ce ar fi reprezentat un semn rau, prevestitor de singuratate tot anul, pana la urmatorea sarbatoare a lui Dragobete.

Legenda spune ca, în ziua de Dragobete, pasarile nemigratoare se aduna in stoluri, ciripesc, iși aleg perechea si incep sa-si construiasca cuiburile.

Un mare prilej de bucurie, Dragobetele este unul dintre cele mai frumoase obiceiuri stravechi ale poporului roman. Ziua de 24 februarie insemna, pentru omul arhaic, inceputul primaverii, ziua cand natura se trezește, pasarile isi cauta cuiburi, iar omul se bucura de mirifica explozie de frumusete a naturii.

La sfarsit de iarna și inceput de primavara, Dragobetele oficia uniunea eterna a pasarilor in cer. Sacrificarea animalelor este interzisa in aceasta zi.

p3In vremurile indepartate exista obiceiul ca tinerele necasatorite sa stranga, de Dragobete, zapada ramasa pe alocuri, zapada cunoscuta ca si “zapada zanelor”. Apa rezultata din topirea acesteia era considerata ca avand proprietati magice in descantecele de iubire, dar si in ritualurile de infrumusetare. Se spune ca aceasta zapada s-a nascut din surasul zanelor. Fetele isi udau chipul cu apa pentru a deveni la fel de frumoase ca si zanele.

Este obligatoriu ca de sarbatoarea Dragobetelui barbatii sa se afle in relatii cordiale cu persoanele de sex feminin.

Acestia nu au voie sa necajeasca femeile caci astfel ii astepta o primavara cu ghinion si un an deloc prielnic. Atat baietii, cat si fetele au datoria de a impartasi bucurie pentru a avea parte de iubire intreg anul.

Nu ai voie nici sa plangi in ziua de Dragobete. Se spune ca lacrimile care curg in aceasta zi sunt aducatoare de necazuri si suparari in lunile care vor urma.

In unele zone ale tarii, ajunul zile de Dragobete este asemanator ca simbolistica noptii de Boboteaza. Fetele tinere, curioase sa isi afle ursitul, isi pun busuioc sfintit sub perna, avand credinta ca Dragobete le va ajuta sa gaseasca iubirea adevarata.

p4Prin urmare, sa ne conservam valoroasele traditii si de Dragobete sa fim veseli, sa fim buni, sa ne intalnim cu persoana iubita, sa daruim, sa ne bucuram de primele semne ale primaverii asa cum se cuvine, fiindca Dragobetele este cel care marcheaza inflorirea naturii, dar si a iubirii.

 

Newsletter

facebook
Tezaur App
X
Descarca